Gastronomie - Pagina 9

Data: Joi, 2012-04-12, 9:16 PM | Mesaj # 241

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Ouale rosii

Simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea Sa din morti.
Oul, el insusi purtator de viata, este simbolul regenerarii, al purificarii si al vesniciei.
De aceea, cand se sparg ouale prin ciocnire, se spune: ”Hristos a Inviat!”, ”Adevarat a Inviat!”, iar in perioada Pastelui, crestinii folosesc aceste cuvinte, drept salut.
Culoarea rosie a oualor simbolizeaza sangele lui Iisus.

In traditiile populare, exista o multime de legende despre ouale rosii. Se spune ca la rastignirea lui Hristos, Sfanta Maria a pus un cos de oua sub cruce, ca sa-i imbuneze pe soldati. Stand la picioarele Domnului, acestea au fost inrosite de sangele Lui. O alta legenda povesteste ca o precupeata care vindea oua in piata, la aflarea vestii Invierii lui Iisus a zis:”Cand ouale astea se vor inrosi, atunci voi crede!”. Si ouale s-au inrosit! Exista credinta ca cei care ciocnesc oua se vor intalni pe lumea cealalta.

Pasca

Pasca este un fel de cozonac cu branza care se coace o singura data pe an, de Pasti. Are forma rotunda pentru ca, se zice, scutecele lui Hristos au fost rotunde, o cruce la mijloc si aluat impletit pe margini. Legenda spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a fost gazduit la un om foarte primitor. Cand sa plece, acesta le-a pus in traista paine pentru drum, fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi Pastele (era vorba despre Pesah, pastele evreilor, cand acestia sarbatoresc eliberarea din robia egipteana), Hristos le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand, apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci, fac femeile pasca.

Mielul

Isimbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul 17. Ulterior, mielul fript a devenit felul principal al mesei de Paste.

Tot ca simboluri ale Pastelui mai sunt cunoscute: crucea, lumanarea de Inviere, iepurasul.

Crucea

Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, al jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Imparatul Constantin a declarat-o in cadrul Consiliului de la Niceea simbol al crestinatatii, inca din anul 325 d.H.

Lumanarea de inviere

In noaptea Invierii, fiecare participant la slujba trebuie sa aiba cu el o lumanare pe care o aprinde si o tine aprinsa tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumanarea aprinsa acasa. Se spune ca se aduce lumina Invierii sau vestea miracolului. Lumanarea se pastreaza tot timpul anului, aprinzandu-se ori de cate ori se abate vreo nenorocire asupra familiei, membrii acesteia fiind astfel calauziti de lumina.

Iepurasul

Se presupune ca acest simbol pascal isi are originea in credintele precristiane ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului, ca simbol al Pastelui, a avut loc in Germania, fiind mentionat in scrieri in jurul anului 1500. Si tot in Germania, la inceputul secolului 17, au aparut primii iepurasi comestibili, facuti din aluat si zahar. Emigrantii germani au dus si in America traditia iepurasului de Paste care ofera oua vopsite copiilor cuminti.

Data pascala

Calculul datei pascale se bazeaza pe trei norme, asupra carora s-a convenit in 325, la Conciliul de la Niceea si anume:

1. Pastele se serbeaza intotdeauna duminica.
2. Aceasta duminica este prima de dupa prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
3. Daca aceasta data coincide cu Pastele evreiesc, se mai amana o duminica.

Ritualuri ce preced Invierea

Saptamana ce precede Sfintele Pasti se numeste saptamana patimilor sau saptamana mare. Aceste sapte zile sunt menite sa pregateasca binecredinciosii pentru Inviere si sunt rememorate suferintele lui Iisus Hristos din ultima perioada a vietii Sale pamantesti.

Ce se intampla insa in fiecare zi din Saptamana Patimilor?

Luni si marti:

Sunt zile pregatitoare a tuturor credinciosilor pentru intelegerea sensului venirii lui Hristos in lume,a patimilor si a mortii Sale. La Denii,in aceste doua zile se citesc psalmi si pilde.

Miercuri

Este ziua in care, pentru 30 de bani de argint, Iuda L-a vandut pe Iisus fariseilor.

Joia mare

In aceasta zi sunt praznuite: spalarea picioarelor apostolilor de catre Iisus, Cina cea de Taina la care Hristos a prefigurat jertfa Sa prin frangerea painii si prin oferirea vinului (Eucharistia, Taina Impartasaniei), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre soldati. In aceasta seara are loc in fiecare biserica, Denia celor 12 Evanghelii, cand sunt citite patimile lui Iisus.

Vineri

Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldatii romani si hulit de oameni, fiind obligat sa-si poarte crucea pe drumul spre Golgota. Este ziua in care a fost rastignit pe cruce, intre doi talhari si a murit. In vinerea mare se slujeste doar Prohodul, nu se mai slujeste Sfanta Liturghie. La sfarsitul acestei slujbe biserica se inconjoara cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase pe care se afla imprimata icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort a lui Hristos.

Sambata spre duminica

La miezul noptii, incepe slujba Invierii Domnului. Preotul da credinciosilor vestea Invierii lui Hristos, aprinzand in mod simbolic lumanarile lor de la lumanarea cu care iese din altar.
Saptamana Mare este precum o scara cu sase trepte, pe care urcam spre Inviere. Se inaspreste postul, pe cat este in putinta fiecaruia, pregatind trupul si sufletul. Pentru cei care nu au putut din diverse motive sa tina tot postul, o pot face macar acum, in aceste ultime, dar cele mai importante zile. Pentru ca, dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, ”bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea, ca si peste cel care a venit din ceasul intai la Hristos”.

Mesajul a fost editat de către Aldinuta - Joi, 2012-04-12, 9:17 PM

Data: Duminica, 2012-04-22, 7:24 PM | Mesaj # 242

Grup: Guests

Tort teren de fotbal

Ingrediente

Blat

150 gr unt
¾ cana zahar
6 oua
150 gr ciocolata + 2 linguri lapte
2 lingurite extract de vanilie
120 gr faina
60 gr amidon
1 lingurita praf de copt

Ciocolata impreuna cu laptele se pun intr-un bol si se baga in cuptorul cu microunde timp de un minut la putere maxima . Se scoate , se amesteca, iar daca ciocolata nu s-a topit se mai baga cateva secunde pana cand ciocolata s-a topit de tot. Atentie sa nu fiarba.
Albusurile se separa de galbenusuri se bat bat spuma impreuna cu zaharul.
Galbenusurile se freaca spuma impreuna cu untul, extractul de vanilie si praful de copt.
Cand ciocolata s-a topit se toarna peste galbenusuri si se amesteca bine. Se adauga faina si amidonul iar in final se adauga albusurile batute spuma.Se toarna totul intr-o tava tapetata cu hartie de copt si se coace in cuptor la 180 grade timp de 45 minute. Probati cu un betisor sau cu scobitoarea iar daca aceasta iese curata blatul e copt. Timpul de coacere difera in functie de marimea tavii.
Crema ganache
300 gr ciocolata
300 ml frisca lichida

Ciocolata se rupe in bucati si se pune intr-un bol impreuna cu frisca. Se topeste pe bain marie sau in microunde . Daca o topiti in microunde incepeti cu un minut , o scoateti , amestecati si apoi o mai puneti cateva secunde daca e nevoie. Nu are voie sa fiarba.
Cand ciocolata s-a topit de tot, se lasa sa se raceasca apoi se bate cu mixerul pana se intareste si isi schimba culoarea.
Blatul se taie in doua pe orizontal , se insiropeaza cu un sirop facut astfel:

o cana zahar
o cana apa
o lingura lichior Malibu

Se topeste zaharul pe foc pana se face lichid. Se adauga apa si lichiorul si se lasa sa fiarba pana cand se topeste iar zaharul. In tot acest timp de fierbere tot alcoolul se va evapora si va ramane doar gustul de lichior.
Dupa ce blatul s-a insiropat se lasa un pic sa se raceasca apoi se umple cu 3/4 din crema ganache si se niveleaza bine .Se pune a doua jumatate de blat, se insiropeaza si aceasta si se pune restul de crema.
Deasupra se presara cocos verde, se traseaza terenul cu cocos alb. Daca nu aveti cocos verde, puteti sa il colorati astfel:puneti intr-un bol 1/4 cana de apa si o amestecati cu colorant verde alimentar . Adaugati cocosul si amestecati bine pana cand aceste se coloreaza in intregime. Il lasati asa cateva minute apoi il puteti folosi.
Marginile se orneaza cu frisca (200 ml. frisca) . Ornamentele sunt din plastic.

Data: Duminica, 2012-04-22, 7:42 PM | Mesaj # 243

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Asa va arata la final tortul a carui reteta am postat-o mai sus:

Voi posta mai jos, o alta reteta pentru torturi deosebite:

Tort de nunta

Blaturile sunt unul de 35x35 cm , unul de 25x25 cm iar cel mic 15x15 cm .
Blatul mare este facut din :
15 oua
30 linguri zahar
30 linguri faina
15 linguri ulei
15 linguri apa
1 ,1/2 plic praf de copt
Se separa galbenusurile de albusuri, albusurile se bat spuma dupa care se adauga zaharul si se bate pana devine o spuma teapana si lucioasa.
Se adauga galbenusurile, apoi treptat apa, uleiul , praful de copt si faina .
Se toarna totul in tava tapetata cu hartie de copt si se coace la cuptorul preincalzit la 180 grade timp de aprox 60 min. Se probeaza cu scobitoarea daca este copt.
Al doilea blat cel mijlociu se prepara la fel doar ca difera ingredientele :
8 oua
16 linguri zahar
16 linguri faina
8 linguri apa
8 linguri ulei
1 plic praf de copt
Se coace in cuptor la 180 grade timp de 45-50 minute.
Blatul mic la fel ca primele doar ca se lasa la cuptor aproximativ 25-30 min.
Ingrediente pentru blatul mic :
4 oua
2 linguri apa
2 linguri ulei
8 linguri zahar
8 linguri faina
1/2 plic praf de copt
Crema I
5 albusuri
10 linguri de zahar
500 ml frisca lichida
500 gr ciocolata
9 foi de gelatina
100 ml rom Barcelo
Frisca lichida se pune intr-un bol impreuna cu ciocolata bucatele si se baga la microunde timp de doua minute. Se scoate se amesteca iar daca ciocolata nu este topita de tot se mai baga cate 20-30 secunde pana aceatsa este topita.
Albusurile se amesteca cu zaharul si se pun pe foc la foc incet . Se amesteca continu si se probeaza cu degetele pana cand nu se mai simte zaharul. Cand zaharul s-a topit de tot (atentie sa nu se inchege albusul) se bate cu mixerul pana devine o spuma teapana.
Gelatina se pune in apa rece la hidratat. Cand aceasta s-a hidratat (s-a inmuiat) se pune intr-un bol impreuna cu romul si se baga la microunde pana se dizolva toata gelatina.
Peste gelatina se adauga treptat spuma de ou , se amestca bine, apoi se adauga treptat frisca cu ciocolata. Se amesteca bine pana devine o crema omogena.
Crema II
5 galbenusuri
5 albusuri
15 linguri zahar
700 ml frisca
4 linguri esenta de vainilie concentrata
100 ml lapte
9 foi gelatina
Gelatina se pune la hidratat in apa rece.
Galbenusurile se pun impreuna cu 5 linguri zahar intr-o craticioara si se pun pe foc la foc incet. Se amesteca continu pana cand incep sa se ingroase.
Se iau de pe foc si se amestea cu vanilia .
Albusurile se amesteca cu restul de zahar si se pun cu cracioara pe foc la foc incet pana cand s-a topit tot zaharul . Se probeaza cu degetele.Se iau de pe foc si se bat spuma .
Frisca se bate spuma . Gelatina se pune in lapte si se baga la microunde pana cand se dizolva de tot.
Se scoate gelatina si se toarna peste galbenusuri. Se amesteca bine apoi se adauga treptat spuma de albusuri si frisca. Se amesteca pana la omogenizare.
Sirop.
Se caramelizeaza o cana de zahar , apoi se adauga 100 mllichior Malibu si 3 apa. Se fierbe pana se dizolva tot zaharul.
Se ia fiecare blat si se taie in trei pe orizontala. Se pune fiecare blat in tava in care s-au copt astfel: se pune prima foaie de blat, se insiropeaza si se adauga crema de ciocolata. Sepune a doua foaie ,se insiropeaza si setoarna crema de vanilie peste care se pune atreia foaie si se insiropeaz si aceasta.
Se lasa la rece cateva ore dupa care se intorc fiecare pe un platou. Se ung cu unt uniform si se imbraca in pasta de zahar. In cel mare si ce mijlociu se pun patru bete ca sa se sprijine tortul de deasupra. Sub fiecare tot se pune un carton imbracat in folie de staniol ca sa nu intre betele in blat.
Tips:
Daca tavile in care se umple blaturile nu sunt desmontabile este indicat sa se tapetetze cu folie transparenta pentru a putea fi scoase usor.
Cantitatea de la creme este pentru toate cele trei torturi. Deci trebuie impartita in trei ,de trei cantitati diferite.
Se orneaza cu material de pasta de zahar si flori de pasta de zahar.

Mesajul a fost editat de către Aldinuta - Duminica, 2012-04-22, 7:55 PM

Data: Luni, 2012-04-23, 9:16 AM | Mesaj # 244

Grup: Guests

O alta minunatie de reteta pentru tort am gasit pe internet

Tort Barbie

Ingrediente
Blat 1
6 oua
250 gr zahar
150 ml apa
150 ml ulei
3 linguri cacao
350 gr faina
1 praf de copt
Blat2
3 oua
75 ml ulei
75 ml apa
1,5 linguri cacao
175 gr faina
1 praf de copt

Preparare primul tort.
Se separa ouale

Galbenusurile se freaca cu uleiul, apa si praful de copt
Albusurile se bat spuma cu zaharul
Se adauga albusurile peste galbenusuri
Se amesteca pana devine o crema omogena
Se adauga treptat faina amestecand continu
Se adauga cacaoa la fel ca si faina
Cand s-a omogenizat totul se adauga in tava si se coace 45 min la 180grade .Se probeaza cu scobitoarea.

Al doilea tort se prepara la fel ca primul dar cu ingredientele scrise mai sus. Primul tort l-am facut intr-o tava de tort mica iar al doilea intr-o craticioara mai mica ca tava.
Montare
Se suprapun cele doua torturi , se taie fiecare in doua si se umple cu crema ganache
Se modeleaza si se unge cu unt toata partea exterioara a blatului. Mie mi-a mai ramas crema si am uns cu crema si cu unt .
Deasupra de imbraca in pasta marshmallow

Se pune papusa in mijloc si se modeleaza dupa preferinta.
Fotografia o voi posta putin mai jos.

Data: Luni, 2012-04-23, 9:18 AM | Mesaj # 245

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Tort Barbie

Mesajul a fost editat de către Aldinuta - Marti, 2012-04-24, 6:28 AM

Data: Joi, 2012-04-26, 7:04 AM | Mesaj # 246

Grup: Guests

Reteta de fursecuri cu crema care imi plac foarte mult si destul de cunoscuta in zona Munteniei.

Piersici

Ingrediente
Pentru fursecuri:

3 oua
150 gr zahar
200 ml ulei
1 plic praf de copt
1 vanilie
coaja razalita de la o lamaie
500 gr faina

Pentru crema avem nevoie de 500 gr nutela .

Pentru colorat avem nevoie de colorant rosu si galben si 150 ml lapte.

Pentru tavalit avem nevoie de aproximativ 100 gr zahar.

Data: Joi, 2012-04-26, 7:23 AM | Mesaj # 247

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Preparare fursecuri:

Ingredientele le-am postat mai sus:

Amestecati bine cu mixerul toate ingredientele, in afara de faina. Adaugati apoi jumatate din cantitatea fainei , amestecati bine cu mixerul, apoi adaugati cealalta jumatate si framantati cu mana. Va fi un aluat un pic lipicios.
Se formeaza bilute de marimea unei nuci mici, se pun int-o tava in care s-a pus hartie de copt si se coc in cuptor la 180 grade timp de 15-20 min.
Nu se vor schimba la culoare deasupra, dar daca ridicati usor cu o furculita un fursec ve-ti vedea ca dedesubt, sunt un pic rumenite.
Se scot pe un platou s-au o tava , se lasa sa se raceasca, apoi se scobesc inauntru cu un cutit mic cu varf ascutit. Aveti grija sa nu se rupa pentru ca sunt foarte fragile.Nu aruncati miezul. Acesta se va folosi la crema.

Crema

Dupa cum am scris mai sus, am folosit crema de nutella facuta de mine.
Daca nu vreti sa o faceti in casa , puteti folosi crema cumparata . Daca este prea groasa, o puteti incalzi un pic ca sa o puteti amesteca cu miezul obtinut de la fursecuri.
Se umple fiecare fursec cu crema preparata, si se lipesc doua cate doua.
In doua boluri se pune laptele si se coloreaza cu colorant rosu respectiv galben. Se inmoaie fiecare fursec in cele doua culori ,folosind o culoare pe o parte a fursecului si o culoare pe cealalta parte.
Dupa ce s-au colorat , se tavalesc prin zahar . La sfarsit vor arata asa:

Se pot decora in diferite moduri cu frunze si floricele mici.

Nutella cu alune ( Crema)

Ingrediente:

100 gr ciocolata menaj
100 gr alune
200 gr zahar
80 gr lapte praf
150 gr lapte sau smantana dulce lichida (eu am folosit smantana lichida)
40 gr unt

Ciocolata si alunele se pun in robot si se macina pana devin marunte dupa gustul fiecariua, mai mult s-au mai putin.
Se adauga zaharul si laptele praf si se amesteca pana se omogenizeaza.
Se adauga smantana (laptele) si untul si se programeaza 3 minute, viteza 6, temperatura 70 grade. O sa observati ca va deveni o crema un pic mai moale dar dupa racire sa va intari.
Se topeste pe foc ciocolata impreuna cu untul si laptele apoi sa adaugati restul ingredientelor. Amestecati usor la foc mic pana incepe sa se ingroase.
Se pastreaza la loc racoros .

Mesajul a fost editat de către Aldinuta - Vineri, 2012-04-27, 9:25 PM

Data: Vineri, 2012-04-27, 11:51 AM | Mesaj # 248

Grup: Guests

SALAM DE BISCUITI

Ingrediente:
Aceasta reteta o puteti transforma usor intr-o reteta de post la fel de gustoasa inlocuind laptele cu lapte de soia sau apa fiarta si racita,untul cu margarina si crema o faceti fara ou.Este la fel de delicioasa.
1 kg biscuiti simpli
1 l lapte (depinde de biscuiti daca folositi tot laptele- trebuie sa puneti cate putin sa nu se inmoaie de tot biscuitii)
miezul de nuca de la 20-25 nuci
2 linguri nuca de cocos
1 pliculet de stafide
250 g rahat

Pentru crema:
1 ou
1 pachet de unt sau margarina
12 linguri de zahar
2 pliculete de zahar vanilat
3-4 linguri de cacao
esenta de rom

Mod de preparare:

Biscuitii se rup bucati potrivite,dupa care se stropesc cu lapte la temperatura camerei,se amesteca usor si se lasa cateva minute. Se adauga toate ingredientele(rahatul taiat feliute,nuca macinata,stafidele,nuca de cocos),apoi se toarna crema si se amesteca bine,dar usor.
Pe tipla sau pe folie de aluminiu se toarna din compozitie,se uniformizeaza,se ruleaza dand forma unui salam.
La fel se procedeaza pana se termina toata compozitia.Se pastreaza la rece .Se serveste taiat in feliute.Este un desert minunat, usor de preparat si costuri reduse.

Data: Luni, 2012-04-30, 12:05 PM | Mesaj # 249

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Eclere de vanilie

Ingrediente- pentru 35-40 unit.

Pentru gogosi

1 cana ulei
2 cani apa
2 cani faina
un pic de sare
10 oua

Pentru crema

1,300 l lapte
250 gr faina
5 oua
350 gr zahar

Peste crema ,la umplut avem nevoie de 350 ml frisca lichida.

Pentru glazura

275 ciocolata cu lapte,
4 linguri cu ulei,
100 ml frisca lichida
140 grame de unt

-Se prepara mai intai cojile. Se pune uleiul, apa si un pic de sare la fiert. Cand a inceput sa fiarba se adauga faina toata odata sa nu se faca cocolosi. Se amesteca bine , apoi se lasa la racit pana preparam crema.

-Se pune la fiert un litru de lapte. Restul de 0,300 l de lapte se pune intr-un bol in care seadauga faina, ouale si zaharul. Se amesteca bine iar cand laptele a fiert se toarna acesta peste amestecul de oua cu faina si zahar. Se pune totul pe foc si se amesteca la foc mic pana se ingroasa.
- Intre timp amestecul facut pe foc pentru coji s-a racorit. Adaugam pe rand cate un ou amestecand continu, pana le incorporam pe toate.
-Cand compozitia s-a omogenizat se pune intr-un coif la care se adauga un varf stea si turnam compozitia intr-o tava in care punem hartie de bucatarie. Se fac forme alungite de 10-12 cm si late 2-3 cm si cu spatiu suficient intre ele pentru ca o sa creasca destul , iar daca spatiul este mic nu vor creste.
-Se lasa la cuptor aproximativ 25-30 minute la foc maxim pana ce au inceput sa prinda un pic de culoare deasupra.
-Se lasa la racit, apoi se taie in doua pe orizontala si se umple cu crema
Peste crema se pune un strat de frisca
-Se astupa iar desupra se pune glazura de ciocolata preparata astfel:se pun toate ingredientele intr-o craticioara si se pun pe foc. Se amesteca bine pana ciocolata s-a topit dar aveti grija sa nu fiarba ca se taie ciocolata.

Mesajul a fost editat de către Aldinuta - Luni, 2012-04-30, 12:07 PM

Data: Miercuri, 2012-05-02, 8:06 PM | Mesaj # 250

Grup: Guests

Amandine

Amandinele sunt prajiturile mele preferate, si nu ratez nici o ocazie, cand trec pe la cofetarie sa nu cumpar Amandine.

Data: Miercuri, 2012-05-02, 8:18 PM | Mesaj # 251

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Amandine

Ingrediente

Blat

10 oua
10 linguri zahar
8 linguri faina
3 linguri cacao
zahar vanilat

Crema

500 gr ciocolata
500 gr frisca lichida
150 gr zahar
rom

Sirop

300 gr zahar
300 ml apa
2 linguri cacao
esenta de rom

Glazura

250 gr ciocolata
3 linguri ulei
80 ml frisca
120 gr unt

Pentru decorat 200 ml frisca .

Preparare:

Blat:

Albusurile se separa de galbenusuri.
Albusurile se bat spuma impreuna cu zaharul. Se adauga galbenusurile si se bat bine cu mixerul.

Faina , cacaoa si praful de copt se cern intr-un bol.
Se adauga treptat peste oua , se amesteca bine apoi se toarna totul intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Se coace in cuptorul preincalzit la 180 grade ,timp de 45 minute.

Crema

Ciocolata impreuna cu zaharul si frisca se incalzesc in microunde pana s-a topit 3/4 din ciocolata. Se scoate din microunde si se amesteca pana se topeste toata ciocolata. Se lasa la racit.
Dupa ce s-a racit complet se bate cu mixerul pana devine o crema spumoasa.
Blatul dupa ce s-a racit se taie in doua pe orizontala.
Se insiropeaza cu siropul rece, dupa care se umple cu crema preparata.

Glazura

Se pun toate ingredientele intr-o craticioara si se pun la foc mic amestecand continu pana se topeste 3/4 din ciocolata. Se inlatura de pe foc si se amesteca pana se topeste toata ciocolata.
Prajitura se taie in cuburi de 6/6 cm .
Se ia fiecare cub si se glazureaza. Se lasa pana se intareste glazura dupa care se orneaza cu frisca.

Data: Joi, 2012-05-03, 3:32 PM | Mesaj # 252

Grup: Guests

Musuroi de cartita

Am incercat multe retete de prajituri, toate delicioase dar cateodata nu pot investi foarte mult timp in preparare si aleg sa fac ceva mai rapid.

Prajitura “Musuroi de cartita” de la Dr Oetker este extrem de buna si se prepara foarte usor. O cutie costa cam 6,7 lei (la Carrefour) si in afara de ea va mai trebuie urmatoarele ingrediente: margarina (50 grame), 2 oua, 430 ml lapte si 3 banane. Cel mai dificil in realizarea acestei prajituri a fost spalatul vaselor (cam multe) dar rasplata a fost pe masura.

Probabil nu este ea foarte sanatoasa, acele prafuri din cutie (pentru blat si pentru crema) sigur au si E-uri, insa merge pentru ceva rapid.

Data: Joi, 2012-05-03, 3:37 PM | Mesaj # 253

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Muşuroi de cârtiţă

Ingrediente:
- o cutie de prajitura "Musuroi de cartita" de la Dr. Otker
- 2 oua
- 50 gr margarina
- 400 ml de lapte + 40 ml lapte
- 3-4 banane coapte

In cutia de prajitura veti gasi 3 plicuri: unu cu praful pt crema, unul cu fulgi de ciocolata si unul cu praf pentru blat.

Blatul: amestecam praful pentru blat cu cele 50 gr de margarina moale (moale si nu topita), cele 2 oua si 40 ml de lapte. Batem bine cu mixerul pana la omogenizare si turnam intr-o forma de tort cu diametrul de 24 cm, forma pe care o ungem cu unt si o tapetam cu faina. Coacem 30 de minute la foc mediu. Cand blatul e copt (verificam si cu scobitoarea, ca sa fim siguri), trasam cu cutitul o linie la 1 cm fata de margine si scobim frumusel mijlocul, astfel incat sa facem o adancitura in blat si NU sa il scobim de tot, ca nu suntem, cartite veritabile :))

In scobitura de la blat punem bananele curatate si taiate pe jumate, astfel incat sa umplem bine spatiul.

Crema: amestecam praful de crema cu 400 ml de lapte rece rece de la frigider, apoi cand spuma e tare, incorporam cu o spatula fulgii de ciocolata. Punem crema peste banane.

Peste crema punem miezul de la blat, cel pe care l-am scobit cu ghierutele noastre si pe care l-am farmitat cat de mic. Apasam incet cu mana pentru ca miezii sa se aseze bine pe crema si dam torul la rece 1 ora.

Data: Vineri, 2012-05-11, 8:00 PM | Mesaj # 254

Grup: Guests

Dulceata din flori de salcam

O delicateta, parfumata si deosebit de fina care ne incanta simturile…
Avem nevoie de:

500g flori de salcam (curatate de cotor)
3kg zahar
3L apa
9 lingurite zeama de lamae
Intr-o oala bine spalata si incapatoare, adaugam cei 3L de apa si zaharul si le punem la fiert.
Alegem ciorchini cu flori deschise si albe, pe care le rupem usor, cu mana, de pe cotor. Le punem intr-un bol mare si le spalam in mai multe ape reci, dupa care le asezam intr-un tifon pe care-l legam la capete.
Punem intr-o cratita apa la fiert si cand da in clocot, introducem tifonul cu flori, pentru 3-4’, pentru a le opari, dupa care le scoatem si le lasam intr-o sita la scurs.
Apa in care le-am oparit se arunca.
Dupa aproximativ 60’ siropul este putin legat si acum adaugam zeama de lamiae si florile de salcam bine stoarse.
Lasam la foc mic sa fiarba,
amestecand din cand pana dulceata este bine legata (scade aproape la jumatate)
se fierbe 4-5h
Intre timp ne pregatim cateva borcanele pe care le spalam bine si le lasam la uscat.
Cand dulceata este gata, o punem fierbinte, in borcane, le infiletam si le asezam cu capacul in jos. Punem borcanele in paturi la dinstuit, pana a doua zi cand le etichetam
si le depozitam in camara.

Sirop din flori de soc

Avem nevoie de:

1 kg flori de soc
5 l apa
7-8 lamai
5 kg zahar
100 g sare de lamaie

Se scutura florile de impuritati si se alege doar floarea de pe crenguta.
Se aseaza florile intr-o oala mare.
Se taie lamaile felii si se pun peste flori. Se pun cei 5 l de apa si se acopera cu un capac si eventual cu o farfurie cu ceva greutate ca sa tina florile si lamaile jos.
Se lasa sa stea 4 zile amestecand zilnic.
Dupa 4 zile se storc cu mana florile si lamaile si se strecoara licoarea prin sita sau tifon.
Licoarea rezultata se pune la fiert impreuna cu cele 5 kg de zahar si cu 100 g sare de lamaie.
Se lasa sa dea in clocot dupa care se pune in sticle curate, uscate in cuptorul de aragaz.Siropul obtinut este excelent in orice anotimp, vara alaturi de o apa minerala si cuburi de gheata, iarna doar cu apa minerala.
E foarte bun si pentru tuse acest sirop.
Si contine foarte multa vitamina C.

Pofta buna!

Data: Simbata, 2012-05-12, 6:28 AM | Mesaj # 255

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Aperitive pentru copii

Ingrediente
felii de castravete, felii de rosii, crema de branza, masline.

Mod de preparare

Aperitivele pentru copii sunt foarte potrivite pentru 1 iunie sau pentru o aniversare cu copii. Pentru aceasta reteta folositi crema de branza din care faceti mici bilute sau formati mici gramajoare cu ajutorul unui pos si le asezati pe felii de castraveti. Faceti ochisorii din bucatele de masline si gura din rosii. Pentru palarioare folositi felii de ridichi sua tot rosii. Aperitivele astfel ornate vor fi dragute, amuzante,iar copiii le vor devora in cateva clipe.

Pinguini

Ingrediente
18 masline negre jumbo 18 masline negre mici 1 morcov 1 tub de crema de branza sau orice fel de pasta de branza sau cream cheese 18 scobitori

Mod de preparare

Pinguinii sunt aperitive rapide si haioase pentru care veti avea nevoie doar de masline negre, morcovi, crema de branza si scobitori. Se ia o maslina jumbo si se taie longitudinal o bucatica unde o sa vina burtica. Se umple orificiul cu crema de branza.Asta e pentru partea alba care se vede in poza.
Morcovul se taie in felii rotunde. Se ia o felie de morcov si se taie o bucatica.Asta e pentru picioarele pinguinului.
Bucatica ramasa de la picioarele pinguinului se taie in jumatate si se adauga la maslina mica.Asta e pentru gura/botul pinguinului.
Se ia o scobitoare se se insereaza intr-o maslina mica si una jumbo!

Puisori din oua

Ingrediente
10 oua, 100 gr pate, jumatate de ardei rosu, 50 gr unt, 150 gr branza, sare, piper Pentru sos: 200 ml smantana grasa, 100 gr maioneza, sare piper, suc de lamaie Pentru decor: boabe de piper, castraveti murati, gogosari murati

Mod de preparare

Puisori din oua sut aperitive deosebite, ce se pot servi la mese festive. Intai se spala ouale si se pun la fiert in apa rece cu sare.
Dupa ce au fiert se lasa la racit apoi se decojesc (se decojesc mai simplu daca se sparge putin coaja, se lasa cateva minute si apoi se decojesc) Se taie in doua pe lungime si se scoate galbenusul
Se mixeaza galbenusul cu pateul, untul si ardeiul tocat, se adauga sare si piper dupa gust
Se umplu fiecare jumatate de albus cu compozitia de mai sus, se aseaza pe un platou.
Se amesteca smantana pentru sos cu maioneza, sare, piper, suc de lamaie si se toarna printre oua
Se formeaza capul puisorilor din branza si o lingura de smantana si se fixeaza pe oua, se pun gogosari taiati pentru a forma ciocul si creasta, castraveti pentru aripioare, piper pentru ochi.

Retete placute de copii si usor de preparat pentru mamici.

Data: Vineri, 2012-05-18, 8:36 PM | Mesaj # 256

Grup: Guests

Chek cu rahat, nuca, cacao si stafide.

Timp de preparare:
1 ora (complexitate medie)

Ingrediente:
-1 cana (de ceai) cu zahar
-1 cana cu faina
-6 oua
-7 linguri de apa calda
-7 linguri de ulei
-1 lingura cu cacao
-50 g stafide
-50 g nuca (prajita si taiata cu cutitul)
-50g rahat colorat
-citeva picaturi cu rom
-2 foi de hirtie pt tapetat tavitele de chek

Mod de preparare:

-se separa albusele de galbenuse si se pun in doua vase de aprox 1,5 litri
-albusele cu zaharul se bat pina se dizolva zaharul , nu se mai simte la mina.
-galbenusele zaharul ,uleiul si apa calda se bat pina i-si dubleaza volumul si au consistenta unei smintini
-albusele si galbenusele se amesteca cu mina, se incorporeaza faina in ploaie
-tavitele de chec se imbraca cu hirtie
-se toarna in tavite compozitia de chek, dar se mai pastreaza 3 linguri de compozitie pe care le amestecam cu lingura de cacao si cu aroma de rom,se pune in tavite in mod egal compozitia de cacao ,stafide, rahat,nuca. s -cu un cutit se amesteca de 3 ori cu miscari circulare incit toate componentele sa fie incluse in compozitia de
chek.
Acest chek este spornic,foarte pufos si natural.

Data: Joi, 2012-05-24, 6:59 PM | Mesaj # 257

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Dulceata de cirese

3kg. de cirese
3,250kg. zahar
zeama de la o lamaie
Mod de preparare - Dulceata de cirese
Alegi ciresele, le speli si le scoti samburii cu o agrafa de par sau cu un aparat de scos samburii.
Ciresele impreuna cu zaharul se pun intr-o cratita si se lasa pana a doua zi, ca sa-si lase putin sirop.
Se pun la fiert la foc potrivit sau se poate baga cratita la cuptor. Se amesteca din cand in cand pentru a nu se prinde de cratita.
Dulceata este gata atunci cand scoti putin pe farfurie si ramane inchegata, ca o bobita. Adica nu mai e siropul apos ....
Acum se adauga zeama de la lamiie, se amesteca inca 2-3 minute pe foc. Apoi se opreste focul.
Se pune in borcane calduta.
Se poate face si o cantitate mai mica dintr-o farfufie adanca plina cu varf de cirese si 1,250 kg. zahar (iese cam 1 kg de dulceata)

Serbet de cirese amare

Timp de preparare 45 minute

Ingrediente
1 kg cirese
1 jumatate pahar apa,
zeama de la jumatate lamaie

Mod de preparare

Ciresele amare se piseaza cu samburi cu tot, dupa care se pun la fiert in apa, aproximativ 15 minute. Se iau de pe foc si se lasa sa se raceasca, dupa care se strecoara. Se pune un pahar si jumatate din zeama strecurata Intr-un vas impreuna cu zaharul si se pun la topit, pe foc. Se lasa sa fiarba, dupa care se curata de spuma, se adauga zeama de lamaie si se lasa mai departe la fiert, pana cand se leaga compozitia.Se lasa sa se raceasca, dupa care se freaca pana cand compozitia devine ca o pasta catifelata.
Mod de servire
Se depoziteaza in borcane si se serveste dupa cateva zile.

Compot de cirese

Ingrediente: cirese, zahar, conservant, apa, borcane cu capac.
Ciresele se spala bine in mai multe ape, apoi se tin in apa rece aprox. o ora, pentru ca sa iasa din ele viermii daca sunt! Dupa aceea se mai spala odata si se curata de codite. Pentru compot este bine ca ciresele sa nu fie perfect coapte si este obligatoriu sa nu fie stricate sau lovite. Daca nimereste vre-o cireasa stricata, riscam sa se strice compotul. (nu se curata de samburi.)
Ciresele se pun in borcanele foarte bine spalate. In borcanele de 800 ml, am adaugat aprox. 4-5 linguri de zahar. (se adauga si conservant, aprox un vf. de cutit pt fiecare borcan pentru o reusita sigura). Eu nu am pus conservant si nu s-au stricat nici alta data! Se adauga apa sa le acopere. Se pun capacele care se strang bine si se verifica sa nu curga. Borcanele se pun intr-o tava cu apa pe fundul careia am pus un prosopel si se introduc la cuptor la foc mic. Sunt gata cand zaharul s-a topit si de pe fundul borcanul spre capac incep sa se ridice bule de aer. Se pot fierbe si pe aragaz dupa aceeasi metoda dar dureaza mai mult.
Cand sunt gata, se infasoara intr-o patura si se pun intr-un loc ferit. Se pot desface peste 1-2 zile cand s-au racit complet.
Nu stiu daca chestia cu pusul in paturi e un mit sau nu, ca eu am incercat si fara si compotul a fost ok si nu s-a stricat.

Mesajul a fost editat de către Aldinuta - Joi, 2012-05-24, 7:09 PM

Data: Vineri, 2012-05-25, 12:00 PM | Mesaj # 258

Grup: Guests

Dulceata de Capsuni

Ingrediente:

2 kg capsuni
1.5 kg zahar
un pliculet cu sare de lamaie

Mod de preparare

Curatam capsunile, le spalam si in vasul in care pregatim dulceata punem un strat de capsuni unul de zahar si tot asa pana terminam ingredientele ... ultimul strat va fi de zahar.

Lasam asa vasul vreo 2-3 ore apoi il punem la foc mediu sa fiarba.
Eu de exemplu nu pun mai mult de doua kg de capsuni in vas deoarece doresc ca acestea sa ramana intregi. Cand credem ca este gata, facem proba astfel:punem pe o farfuriuta o lingura de dulceata si daca dupa racire ea se prelinge mai greu inseamna ca este gata.

La sfarsit dupa ce inchidem aragazul punem si pliculetul de sare de lamaie si apoi luam spuma.

In borcanele spalate si uscate foarte bine turnam dulceata de caspuni fierbinte, punem capacul si infiletam bine apoi punem borcanele cu gura in jos. Astfel in interiorul borcanului se formeaza un vid ceea ce va duce la pastrarea in stare foarte buna a dulcetii.

Serbet de capsuni

Ingrediente

1 pahar de zeama de capsuni, 1 kg zahar.

Mod de preparare

Pentru serbetul de capsuni se storc printr-un tifon des capsuni coapte si parfumate. Se lasa sa se limpezeasca si se pune in tingirea de dulceata zaharul cu un pahar de zeama de capsuni. Se pune tingirea intai la foc foarte moale, pana se topeste zaharul, apoi pe un foc iute. Se ia spuma neagra care se ridica la suprafata si se sterg marginile tingirii cu o carpa curata, muiata in apa rece. Se incearca daca este legat dand drumul la cateva picaturi intr-o ceasca cu apa foarte rece. Daca picaturile nu se dizolva indata si se pot lua intre degete, serbetul este gata si se da imediat jos de pe foc.
Daca nu este gata, se lasa sa mai fiarba, incercand din nou. Se va incerca de 2 — 3 ori, ca sa iasa serbetul potrivit de legat. Se acopera tingirea cu o carpa uda si se lasa numai putin sa se racoreasca, luandu-se fierbinte la frecat. Se asaza tingirea pe un scaunel intors cu picioarele in sus astfel incat sa nu se miste la amestecat, si cu o vergea de lemn sau cu facaletul de mamaliga, se amesteca serbetul numai intr-o parte pana isi schimba culoarea, devenind ca un aluat potrivit de tare. Cand incepe sasi schimbe culoarea, se adauga, amestecand mereu, o lingurita de zeama delamaie. Serbetul de capsuni se poate pune direct cu lingura in borcan, sau se mai framanta cu mana si se pune in borcan, apasandu-l cu pumnul ca sa nu ramana goluri de aer printre bucatile de serbet.
wink

Data: Simbata, 2012-05-26, 12:34 PM | Mesaj # 259

Grup: Guests

Spuma de capsuni

Ingrediente necesare pentru spuma de capsuni:

4 albusuri
4 linguri de zahar
400-500 g capsuni

Mod de preparare spuma de capsuni:

4 albusuri se bat spuma cu 4 linguri de zahar, apoi intr-un vas separat se mixeaza 4-500 g de capsuni pana se fac piure, sau se taie bucatele mici cu un cutit.

Bezeaua se amesteca usor cu fructele, care este bine sa fie coapte si dulci.
Compozitia obtinuta se pune in forme sau cani si se da la congelator cateva ore.
Se serveste ca o inghetata cu toping de frisca si sos de fructe. Se poate folosi orice piure de fructe usor zemoase si aromate.

Data: Duminica, 2012-06-24, 10:14 AM | Mesaj # 260

Major general

Grup: Users

Mesaje: 308

Premii: 0

Reputaţie: 0

Amenzi: 0%

Stare: Offline

Exotic: Sos de mango si rodii cu somon la cuptor

O reteta cu un gust minunat si un rafinament deosebit!

Ingrediente:

Pentru sos (salsa):

1 fruct mango, curatat si taiat in cubulete de 1 cm
1 fir ceapa verde tocat marunt (numai partea verde)
1 lingura coacaze rosii uscate
1 lingura coacaze rosii proaspete
1 lingura vin de rodii
2 linguri coriandru proaspat
1 lamaie verde (lime)
1 jumatate ceapa rosie
2 ardei iuti
1 catel usturoi
Sare
Piper

Pentru somon:

4 fileuri somon (a 200 g fiecare)
1 lamaie verde (lime)
2 lingurite ulei
2 lingurite boabe coriandru macinat
2 catei usturoi pisati

Pentru ornat
1 lime
Foi salata verde

Mod de preparare:

Se taie fructul de mango in cubulete de 1 cm, se toaca fin ceapa verde si coriandrul.

Daca nu gasiti seminte de rodie, in reteta pot fi puse 2 lingurite de ceapa rosie. Ceapa rosie va da un gust special si o culoare tare placuta acestui sos de mango. Se poate adauga si vin de rodii, dupa gust. Se toaca marunt ceapa rosie si ardeii iuti uscati.

Intr-un castron se amesteca cubuletele de mango, ceapa verde, ceapa rosie si bobitele de coacaze uscate.
Se stoarce sucul de lamaie verde, se toarna separat intr-un bol, in care se amesteca cu vinul de rodii, coriandrul proaspat tocat, ardeii iuti pisati, usturoiul pisat, sarea si piperul.

Amestecul astfel obtinut se toarna peste compozitia de mango. Se adauga sare si piper dupa gust.
Sosul obtinut se tine mai multe ore intr-un bol de sticla. Se scot apoi din compozitie coacazele uscate.
Pentru un aspect mai frumos si un gust proaspat sunt inlocuite cu bobite de coacaze proaspete.
Pentru somon se incalzeste cuptorul la 260o C. Intre timp, se scoate sosul de mango din frigider si se lasa afara pana ajunge la temperatura camerei.

Intr-un bol se amesteca boabele de coriandru macinat, uleiul, sucul de lamaie, cateii de usturoi pisati, sarea si piperul.

Cu acest amestec se ung, cu ajutorul unei pensule, bucatile de file de somon.
Pe o tava se pune hartie de copt si se aseaza fileurile cu pielea in jos. Tava se pune apoi la cuptor pentru 13 minute. Daca preferati ca somonul sa fie mai putin patruns, atunci trebuie sa o lasati la cuptor doar 11 minute.

Fileurile se aseaza pe un pat de salata in farfuria de servit, peste care se adauga sosul de mango.

Aceasta reteta a fost pregatita de Andreea Juganaru (andreeachinesefood.blogspot.com), unul dintre bloggeri de food care au avut ocazia sa paseasca in bucataria Casei Regale a Romaniei si sa-si demonstreze maiestria culinara, sub privirea atenta a celui mai select juriu.

Electrolux a organizat pe 28 mai un eveniment unic in Romania: o Cina Regala la Palatul Elisabeta, alaturi de A.S.R. Principesa Margareta. Bucataria Casei Regale a Romaniei si-a deschis pentru prima data usa pentru bloggerii pasionati de domeniul culinar.

Guest

Data: Vineri, 2012-07-13, 7:27 PM | Mesaj # 261

Grup: Guests

Salata de fructe

Ingrediente:

1 pepene galben
o piersica
4-5 prune dulci
strugure rosu si alb
frisca
ciocolata pentru fulgi
1 pliculet de zahar vanilat
coniac sau rom dupa gust

Preparare:

Pepenele taiat in doua curatat de seminte tine loc de cupa... celelalte fructe tocate in cubulete sau felii le punem in cupa de pepene presaram zaharul vanilat peste fructe stropim dupa gust cu coniac si/sau rom ornam cu frisca si fulgisori de ciocolata si lasam la rece o ora.

Salata elvetiana

Ingrediente:

500 g cartofi rosii fierti
150 g castravete
150 g telina fiarta
1 salata verde
100 g rosii
100 g ardei gras rosu
80 g cascaval
150 g maioneza
50 g iaurt/sana
zeama de lamaie,dupa gust
sare

Preparare:

Se taie cubulete cartofii fierti si raciti,la fel si restul legumelor si cascavalul .Se condimenteaza cu sare si zeama de lamaie.Se amesteca maioneza cu iaurtul si se pune peste salata.Se da la rece pentru 1 ora.

De data aceasta am inlocuit maioneza cu o crema de soia (din comert)si a fost mult mai delicioasa si mai usoara aceasta salata.

Inghetata de Banane

Ingrediente:

4 oua
2 plicuri zahar vanilat
450 g smantana de 20%
1/2 lamaie
550 ml frisca hulala sau megle
200 g zahar
3 banane

Preparare:

Cele 4 oua le mixam cu 200 g zahar si 2 plicuri zahar vanilat pana devin spuma. Adaugam bananele pasate pe care in prealabil le-am stropit cu zeama de la 1/2 de lamaie si 450 g smantana. Mixam din nou circa 2 minute dupa care asezam compozitia intr-o cutie de plastic si o dam la congelator pentru circa 12 ore (pana e inghetata). Scoatem compozitia de la congelator si o punem in robotul de bucatarie si la viteza maxima lasam circa 2 minute sa se omogenizeze compozitia. In acest timp spumam frisca.

Compozitia mixata o adaugam treptat la frisca batuta amestecand usor. Cand este omogenizata o punem in bolul de plastic si o dam din nou la congelator. Dupa circa 1 ora scoatem din nou vasul si mixam din nou. O punem inapoi in congelator si lasam compozitia la rece pana se intareste (sau punem compozitia direct in forme, cum am procedat si eu).
Mentiuni:

Se poate servi cu toping de ciocalata, nuci prajite in zahar ars, sau decorata cu fructe.

Si daca tot ne-am racorit, parca am savura si o cafeluta nu?

Cafea cu Crema de Alune si Frisca

Ingrediente:

pentru 1 persoana

1 ceasca de cafea fierbinte
1 lingurita de crema de alune (nutella, Finetti. . ) frisca
alune
zahar (facultativ)

Preparare:

Intr-o cescuta de cafea transparenta sau de punci se pune o lingurita plina cu crema de alune. Se intinde crema cu lingurita pe peretii cestii. Se prepara o cafea destul de tare si se toarna in cescuta. Se pune deasupra frisca, cat dorim.

Presaram alune maruntite si putina cafea macinata. Ornam cu o aluna intreaga. Daca vrem sa fie mai dulce, se poate pune si putin zahar in cafea. Eu nu am adaugat zahar si mi s-a parut suficient de dulce. Oricum, depinde si de gustul fiecaruia.

Data: Miercuri, 2012-07-18, 10:24 AM | Mesaj # 262

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Aroma trecutului culinar romanesc

E greu sa faci un itinerar eno-gastronomic regional romanesc, insa, asta ....daca te raportezi la prezent ! De ce ? Simplu: multe retete au fost "transbordate" in patrimoniul cultural romanesc,datorita amalgamului de populatie . Cel mai bine insa,....in linia traditionalitatii,...sa o luam istoric :

Te zbati in piept de drag si chinuiesti
Oh, inima, cand vezi dormind pe tava
Perechea cea proaspata de pesti
Culcati acolo-n frageda otava...

Pastorel Teodoreanu

(Din scrierile calatorilor straini in Tarile Romane, dar si din textele romanesti medievale aflam despre ospetele fabuloase dela curtile domnitorilor moldoveni si munteni.)

MANUSCRISUL.

Desfaturile culinare ale ""printilor valahi"", prinsi intre opulenta orientala si extravaganta occidentala, erau de notorietate. Exista un interes vadit pentru ""imprumutul"" de retete culinare, o data cu ""imprumuturile"" culturale de tot felul. Totusi, in vreme ce in Occident prima culegere de retete este consemnata in veacul al XIV-lea, primul text de acest fel cunoscut in spatiul romanesc ramane ""Manuscrisul din epoca brancoveneasca"", aflat azi in pastrarea Academiei Romane si considerat a fi ""o bijuterie delicioasa"".

SECOLUL AL XIX-LEA.

Timp de mai bine de un secol, in bibliografia romaneasca exista un hiatus, in ceea ce privesc lucrarile de gastronomie. Primul volum tiparit despre care avem stiinta astazi este ""Carticica, Aceasta Carticica, ce acum intii asi data sau tiparit, Si sau tilmacit dupa limba Lesasca, pre Limba Rumaneasca, Care cuprinde intru sine, multe lucruri spre folosul atoata obstea atit oamenilor, cit si dobitoacelor"", aparut la ""Bucuresci"" in 1806 si retiparit la 1825. Eram deci cu cateva decenii inainte de ""200 de retete cercate"" a lui Kogalniceanu si Negruzzi (de departe cea mai cunoscuta dintre cartile vechi de bucate din spatiul romanesc).

UNITATEA.

Pana la 1841 au mai fost publicate si alte carti de gastronomie - in Transilvania, mai cu seama, unde""racordul"" la Occident era mult mai pregnant. Apanaj al elitelor, arta culinara si cartile de bucate au fost pentru romanii ardeleni instrumente de rezistenta nationala si de emancipare culturala. In deceniul cinci al secolului al XIX-lea, o data cu cele trei editii ale ""retetarului"" carturarilor moldoveni, intalnim alte cateva scrieri de gen, tiparite la Bucuresti sau la Iasi.Cativa ani mai tarziu, la Brasov, un librar sas isi romanizeaza numele si tipareste ""Cea mai noua carte de bucate a bucatarei romane, franceze, germane si maghiare"", in limba romana si cu sustinerea financiara a ""prenumerantilor"" (acelor care platisera lucrarea in avans) din toate cele trei provincii romanesti. Cartile de bucate circula ""precum banii"" si sunt inca un argument al unitatii de neam si de... gusturi ale romanilor.

ISTORIE

""Cartile de bucate sunt pentru ardeleni, la 1800, un fel de rezistenta culturala si sociala""
-
Georgeta Filitti, istoric

Data: Miercuri, 2012-07-18, 10:34 AM | Mesaj # 263

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Bucătăria dacică

Daco-geţii cultivau cereale, creşteau animale, pescuiau şi vânau. Bucatele lor erau simple:carne friptă pe jăratec, carne la ţepuşă, fiertură de mei, grâu fiert (care a devenit renumita colivă), crupe fierte de hrişcă, lapte, miere de albine, vinuri aromate, pere zemoase, struguri,mere. Conservau produsele prin afumare şi sărare.

Influenţa romanilor

Prin intermediul romanilor a pătruns în Dacia plăcinta şi aluaturile umplute cu tocături diverse. A apărut şi ţestul (oală de pământ cu capac), vas roman care a permis fierberea şi coacerea, deci diversificarea alimentaţiei. Tot de la romani au învăţat dacii să facă pâine, lipie sau diferite copturi.

Influenţa popoarelor migratoare

În acele vremuri strămoşii noştri mâncau pe fugă, ferindu-se din calea năvălitorilor. De atunci datează mâncarea ierburilor crude (măcriş, salată, podbal) şi a cărnurilor crude, fezandate sub şa. Totuşi, de la popoarele migratoare, daco-romanii au învăţat să gătească borşuri cu legume şi carne. Negustorii veneţieni au adus furculiţa cu doi dinţi.

Influenţa Orientului

Influenţa orientală a fost de fapt bizantină, turcă, arabă, armenească. Atunci au apărut pilaful,ciulamaua, tocăniţa, tuslamaua, musacaua, ghiveciul, zacusca, baclavaua şi alte dulciuri însiropate. De atunci datează obiceiul de a mânca bine (30 – 60 de feluri de mâncare), de a bea cafea şi de a fuma tutun. Au fost aduse legume noi: vinetele, roşiile, ceapa, ardeii şi fructe: gutuile, pepenele. Ca revoltă faţă de turci care cereau biruri, românii au inceput să cultive tot mai mult porumbul, din care făceau mămăligă şi să crescă porci, deoarece pe acestea Poarta nu punea zeciuială. S-au diversificat în acea perioadă bucatele de post:sarmale cu nuci în cuiburi, ţelină cu măsline la cuptor, saramură de ştevie, urzici bătute cu mujdei şi mămăligă, tocăniţă mănăstirească de ciuperci, chifteluţe de vinete, icre de fasole,etc.

Influenţa Occidentului

Generaţia paşoptistă care şi-a făcut studiile la Paris, Viena, Berlin a adus în ţară reţete pretenţioase, chiar simandicoase. Atunci au apărut fursecurile franţuzeşti, gogoşile şi strudelul cu mere (vieneze), plăcintele calde cu carne tocată (ruseşti).A urmat o perioadă de înflorire şi consolidare a bucătăriei româneşti între anii 1918 şi 1950.

Epoca comunistă

În acea perioadă românul a fost nevoit să revină la economia domestică, de subzistenţă,reactivând moduri străvechi de preparare şi conservare a legumelor şi cărnii. Bucătăria are acum o secţiune de export, inaccesibilă celor din interior. Se rup legăturile cu bucătăria tradiţională.

Renaşterea bucătăriei româneşti

După Revoluţie, bucătăria românească recuperează din punct de vedere gastronomic:reînnoadă legăturile întrerupte şi asimilează din bucătăria internaţională.

Data: Miercuri, 2012-07-18, 10:40 AM | Mesaj # 264

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Bucate tradiţionale româneşti

Mămăliga

– aliment preparat din făină de porumb prin fierbere în apă. La români, mămăliga se mănâncă într-o varietate de forme: mămăligă în pături (Oaş), bulz ciobănesc, urs (Ardeal),balmuş (Bucovina), mămăligă cu cartofi (Dolj), mămăligă cu ceapă (Moldova), mămăligă rece, coaptă pe plită şi unsă cu magiun de prune, mămăligă cu ouă şi jumări, mămăliguţă cu brânză de vaci şi smântână, mămăligă rece cu lapte fierbinte, poleniţa (pizza cu blat demămăligă).

Ceapa şi usturoiul

– au însoţit slana şi pălinca din vechime. Ceapa zdrobită cu pumnul şi presărată cu sare a însoţit mereu brânza de oi. Ceapa verde, nouă, de apă su roşie a intrat în toate mâncărurile, de la ciorbe, musaca, peşte, plăcinte, salate şi umpluturi. Dintre delicatese amintim ceapa cu orez şi tocăniţa de viţel cu ceapă. Usturoiul verde sau făcut mujdei a însoţit peştele, pâinea, fasolea, brânza. În Ardeal şi Bucovina fripturile de împănează cu usturoi.

Afumătura

– jambonul, cârnaţii şi slănina se afumă cu orice fel de lemn. La munte se afumă brânza de burduf şi caşul. La Dunăre se afumă peştele în teacă (hârzob) de brad.

Vinul

– se face de pe vremea lui Burebista din soiuri autohtone de viţă-de-vie: Galbena de Odobeşti, Grasa de Cotnari, Feteasca albă, Feteasca neagră, Feteasca regală, Tămâioasa românească, Busuioaca de Bohotin, Codarca, Berbecelul, Frâncuşa, Roşioara, Bătuta neagră, etc.

Data: Miercuri, 2012-07-18, 10:52 AM | Mesaj # 265

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Bucate din Maramureş

În Maramureş se găteşte cu multă untură de porc, slanină afumată sau costiţă. Nelipsite sunt brânza şi horinca de prune. Se mănâncă sarmale cu smântână, ciorbe făcute cu rântas şi drese cu smântână, supe, fripturi, găină umplută cu ficat şi legume, mămăliga cu brânză şi jumări în straturi, clătite ce brânză de vaci şi smântână la cuptor, piure de castane cu frişcă.

Bucate din Bucovina

Bucovina e patria smântânii. Cu smântână se mănâncă toate borşurile, carnurile tocate,tocineii (chiftele de cartofi prăjite în ulei), tocăniţa de ciuperci. Leuşteanul e regele legumelor,dar şi podbalul. Mămăliga rece se mănâncă cu smântână, cu povâdlă (magiun de prune).Mâncărurile alese sunt păstrăvul fiert în smântână, cârnaţi de urs, pulpă de căprioară cu afine, iepure cu smântână şi ceapă. Ca desert întâlnim cozonaci şi cornuleţe cu nucă, cu mac şi cu rahat. În Bucovina ostaşii lui Napoleon au adus „turta lui Napoleon” (cremşnitul) iar polonezii prăjitura cu bere.

Bucate din Moldova

Moldova e ţara alivencilor, plăcintelor (poale-n brâu), pârjoalelor şi a borşurilor. Ciorba de potroace cu leuştean, sarmalele, pârjoalele moldoveneşti, povârla, chisăliţă (fiertură de vişine), plăcinta cu cighir, chişca (cârnaţi de porc umpluti cu tocătură de carne, ceapă, orez),scrobul, răciturile, cozonacii, colacii împletiţi şi sarailiile cu fructe sunt bucate specifice.

Bucate din Ardeal

Din carne de porc se fac în Ardeal jambonul afumat, slănina în saramură, jumările, chisătura,cârnaţii, sângeretele, toba, sniţelul de porc şi untura prezentă în aproape toate mâncărurile de la ciorbe la prăjituri. Zămurile sunt făcute cu rântaş de untură şi ceapă şi se condimentează cu tarhon. Mai sunt specifice găluştele de griş şi tăiţeii făcuţi în casă, care se pun atât în supe cât şi în gulaş, papricaş. Ca desert se pregătesc prăjituri cu nucă sau cremă. Pâinea se face cu cartofi.

Bucate din Banat

În Banat se simt influenţele vecinilor maghiari, nemţi, sârbi şi alţii. Aici se consumă mai ales supe şi ciorbe dulci, neacrite. Pentru acrit se foloseşte oţetul sau sarea de lamâie. Tăiţeii de casă se folosesc pentru prepararea gustărilor, mâncărurilor şi dulciurilor. Din tăiţei se face„lofca” cu varză, nuci, brânză, lapte şi mac şi budinca „Varga Beleş”. Condimentele preferate sunt piperul, cimbrul, boiaua, chimenul. Pâinea se face cu lapte. Renumite sunt plăcintele bănăţene de varză şi de ceapă şi ceapa umplută.

Bucate din Oltenia

Condimentarea excesivă şi gătitul la ţest (oale de pământ), sunt specifice Olteniei. Se prepară multe ciorbe de pui, legume, praz, lobodă, ştevie, roşii umplute, tochitură oltenească,praz umplut, ciulama de pui, saramură de peşte, cârnăciori olteneşti. Ciorbele se acresc cu zeamă de varză sau suc de roşii. Ciorba de burtă e acrită cu oţet, se serveşte cu hrean, fără usturoi. „Oaia la groapă” este un procedeu de frigere a cărnii întâlnit doar în Oltenia. Ca desert se prepară dulceţuri din nuci verzi, aguridă, corcoduşe, struguri şi altele. La mănăstiri se face turta arieţilor şi mămăliga pe paturi de fructe.

Bucate din Muntenia

Muntenia e ţara ţuicii şi a azimei. Aici întâlnim preparare simple din carne şi legume,mâncăruri din carne tocată, budinci gratinate din ciuperci, pilafuri, ciulama, musaca, ostropel,mititei, sosuri şi garnituri de legume, dulciuri din aluaturi fine cu frişcă şi ciocolată. Pentru ciorbe se foloseşte în special carnea de pasăre şi de văcuţă. Aici ciorbele se acresc cu verzituri (aguridă, corcoduşe) dar şi cu borş.Se mai foloseste si otetul de prune (Buzau).

Bucate din Dobrogea

Predomină bucatele gătite cu carne de oaie şi peşte. Specifice sunt batalul la proţap,musacaua dobrogeană, borşul de peşte din Deltă, ştiuca umplută, chiftelele de peşte,plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, pregătită turceşte, gogoşile umplute cu dulceaţă,stafide, baclavaua şi şerbetul. Mujdeiul pescăresc este special deoarece se face cu supă de peşte, ceapă roşie, oţet şi maioneză.

Data: Miercuri, 2012-07-18, 10:59 AM | Mesaj # 266

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Semnul pestelui

Fie ca este vorba de pesti de apa dulce (crap, lin, pastrav, salau, somn, stiuca) sau pesti de mare (calcan, chefal, lacherda, morun, nisetru, cega, scrumbie, somon) ei isi au locul de onoare. Nu se poate concepe un meniu, o masa mai bogata, un dineu de gala fara peste. Si faptul ca acest traitor al raurilor si al marilor isi face aparitia la inceputul mesei, isi are povestea sa. Pestele este un aliment usor, nu ne ingreuneaza digestia, ne predispune a gusta si bunatatile ce urmeaza.

SIMBOL.

De-a lungul veacurilor, pestele a avut insemnatatea sa. La primii crestini pestele a jucat un rol important. Cei dintai care au primit duhul Domnului, s-au crestinat, au fost pescarii din preajma lacului Genezaret. Apostolul Petru, considerat parintele bisericii catolice,a fost pescar. Teologul crestin Tertullian ii numea pe crestini ""mici pesti nascuti in apa botezului"". Iisus Christos era socotit drept ""pestele cel mare"" care calauzeste ""arca bisericeasca"". Poate nu datorita hazardului cuvantul grecesc ""Ichtys"" - ""peste"" da initiale cuvintelor ""Iisus Christos, fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul"".( sad

Un pic fortat, zic eu !).

TRADITIE.

In credintele populare romanesti, pestele e legat de inceputurile crestinismului pe meleagurile vechii Dacii. Una dintre legende, consemnata de Simion Florea Marian, este despre imparatul roman Diocletian care a vrut sa-i determine pe crestinii din Imperiu sa manance in zilele de post ""mancaruri spurcate"". Dar ei au aflat si au mancat doar grau fiert.Diocletian, infuriat, a aruncat ""mancare spurcata"" in rau, sa o manance pestii. Spera sa-i oblige pe crestini sa renunte la hrana lor de post, dar nu a reusit. Crestinii au aflat si n-au mai mancat nici peste, care, normal, era de post.In Bucovina exista legende despre Sfantul Toader. Acesta i-ar fi sfatuit pe crestini sa nu manance in post peste fiindca a fost ""spurcat"". Cu toate ca nu este admis ca hrana de post,exista totusi zile de ""dezlegare la peste"" chiar si in postul cel mai sever al Pastelui cand de doua ori se mananca peste: de Blagovestenie si de Florii. De aici si zicala: ""in ziua de Blagovestenie, tot romanul manca peste"". In piete si targuri, in preajma zilelor cu""dezlegare la peste"", se poate gasi un bogat sortiment de peste proaspat. O imagine sugestiva, pitoreasca, cu tarabe incarcate cu peste intr-o piata bucuresteana, ne-a ramas de la artistul italian Preziosi atat de cunoscut de romani si ramas totusi necunoscut italienilor.

Data: Joi, 2012-07-19, 1:50 PM | Mesaj # 267

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

BUCATARIA DE ALTADATA

In bucoavna regretatului trubadur Octavian Stoica ""De-ale gurii din batrani"", am descoperit farmeculcarciumilor de altadata, bohemii de suflet ai Bucurestilor (G.D. Pallade, I.L. Caragiale, D. Onciul, Al.Ciurea, Pastorel), descrieri pitoresti ale cronicarilor scriitorilor (Nicolae Filimon, B.P. Hasdeu, Al.Odobescu), savoarea bucatelor domnesti si multe alte ""amintiri"" de-ale gastronomiei de odinioara.

Pe vremuri, daca poposeai la Trocadero, ""carciuma de prim-rang, renumita in arta culinara"", chiar si la ora 3:00 dimineata,gaseai dovlecei gatiti dupa reteta casei. V-o facem cunoscuta si domniilor voastre: ""Se curatau cu mila dovleceii de coaja sise fierbeau in apa clocotita cu sare; si mult nu le trebuia. Se scurgeau si se lasau sa se raceasca si se taiau in doua,scobindu-le miezul si umplandu-se cu branza de vaci din cea dulce si fara zer, mai multa, si cu branza de oaie, atat cat sa tie dreapta cumpana, care se frecau cu o nafura de unt, cu marar tocat si cu galbenusuri tari de ou fiert pana se amesteca otova, adaugand albusuri batute, ca sa lege umplutura, sa nu-si iasa din margine, ca de sare nu mai avea lipsa. Se asezau,stransi unul langa altul, ca muierile la primejdie, intr-o cratita unsa si, stropiti cu smantana, se bagau la cuptor, de unde scosi, erau adusi la masa, smantaniti din nou si mancati fierbinti, cu mare zor si insotiti de vinul de Dragasani"".Pe Podul Mogosoaiei (azi Calea Victoriei), unde era odinioara vestitul Hotel ""Broft"" (Continentalul de azi), restaurantulhotelului, condus de bucatarul Andrei Cernea, ""era renumit pentru cele mai bune mancari romanesti din tot Bucurestiul"".

Se stia ca acest bucatar avea doua mari iubiri: pentru tiganci tinere si pentru musacale. Si era mandru de amandoua,deopotriva.Cum pregatea iubaretul maestru bucatar musacaua de conopida? ""Se aleg trei, chiar patru conopide frumoase, grele,inflorite ca un zambet incet de femeie cu buze pline si se fierb in apa sarata, iar asa fierte si racite se scurg de zeama si se trec printr-o sita de par rara; deosebit se taie in bucati mici ficatul de vitel, se opareste cu un crop si se toaca. Se prajeste in unt impreuna cu putine cepe fragede, iar se amesteca cu piper negru, cu sare si oua crude. Tot cu unt se unge o tava lunga,se fulguieste cu pesmet si se asaza un rand de conopida, unul de ficat si iarasi pana-i aproape plina. Coapta la cuptor cu rabdare, curand este gata sa se cunune cu-n vin alb si inmiresmat de Cernatesti..."".

Daca cineva o sa afirme ca musacaua este o mancare preluata de la turci, versurile lui Pastorel, ""O fac sa fie nationala"":""Originea mancarii nu o stiu, / Dar s-a transmis - cum e din tata-n fiu - / Si-i pare-sa luata de la turci. / Iar de-o mananci in forma actuala, / Vezi, chiar cu gandul vremile de urci, / Ca-i cat se poate de nationala"".

O pestrita lume foia atunci in targul acesta, in care inca se mai cunosteau - ca o pecingine - pecetile mucegaite ale nebunului veac fanariot, cu scranteli care nu erau ale pamantului, asa ca in zadar incerca Mateiu, umbland prin crasme, sa afle "faptura omeneasca pe deplin teafara la minte".Facea mare haz memorialistul Victor Bilciurescu pomenind de un oarecare capitan Gurita, "un original" (!), care"lua trenul spre Ploiesti, cobora in gara, lua o salata de icre, vestita in restaurantul garii Ploiesti, specialitate"Gherea", si se inapoia la Bucuresti, ceea ce facea sa cheltuie aproape unsprezece lei clasa I-a dus si intors, casa manance intre doua trenuri o salata..." Se pare insa ca nu-i era drumul degeaba, caci Gherea nu era numai un intelectual subtire, ci si "un print al bucatariei romanesti", asa cum a incercat sa fie, dar cu ghinion,Caragiale, in alta gara, ce-i drept, adica la Buzau. Dar sa nu ma mir, caci cam in aceleasi zile printul Stirbey inchipuise din corpul de garda al palatului sau, fosta resedinta domneasca, bacanie in care vindea conserve, iar Radu D. Rosetti semna in Adevarul, cu nume de femeie (Laura), un foileton gastronomic. "Faceam menu-ul zilnic, pentru gospodine" - spune el - si-si aminteste, zice, ca "un farsor mi-a ascuns cartea cu mancaruri, asa ca, in disperare de cauza, am recomandat pentru ziua urmatoare "oua fierte si ridichi cu unt", spre supararea blajina a lui Constantin Mille, care era directorul gazetei.

Data: Joi, 2012-07-19, 2:01 PM | Mesaj # 268

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Asadar, sa ne-ntoarcem la icre. Mai intai la cele obstesti, icrele tarama, insotitoare nestemata a tuicii galbene de Muscel, de Valeni, de Valcea ori de Pitesti, cu miros amar de sambure de pruna brumata.Se cufunda icrele,legate intr-un stergar curat, in lapte si se lasa acolo sa se desfaca si sa li se stinga saratura, dupa care se scot si se zvanta, ca sa fie iarasi frecate cu lingura de lemn, picurand cate un strop de untdelemn limpede si, la fel,numai otet de vin slab, ca sa le ramana gustul aspru. Si tot pentru aceasta li se adauga ceapa alba, tocata marunt; si pentru cine vrea, frunze de marar verde si masline fara samburi.Dar nu pentru de-astea, cred eu, ca se ostenea acel Gurita. Prea se gaseau in tot locul. Si mai mult decat sa le albesti si sa le faci crescute, cum ii cozonacul moldovenesc, puindu-le miez de paine de grau muiat in lapte, n-ai.Alta era salata cu pricina, de icre rosii de crap: icrele proaspete se spalau si se curatau de pielite, li se dadea sare si se puneau intr-un castron de tabla deasupra unei cratiti cu apa fierbinte, ca sa se-nroseasca, dupa care se frecau incet si indelung cu untdelemn de masline, din belsug, cu zeama de lamaie cat cuprinde, cu piper negru rasnit si cu putina ceapa de apa, din cea dulce, tocata ca pasatul.Si-as mai zice eu - care stiu si pretul tuicii, cand e rece si bauta dintr-o data - noroc, si gata,"Paharutu-i cat un cui,Cat il pui la gura, nu-i",ca nu-s la locul lor salatele de icre de peste de balta decat mancate cu paine neagra, calda, luata de la gura cuptorului si rupta in patru, cu palmele. Asa !

Intr-o inserare cum alta n-am mai apucat sa vad, zbor de rate venetice peste balta de stuf si cu apa ca un somn greu a Mogosoaiei, mi s-a parut ca vad, intr-un vis pe care l-as fi vrut aievea, luminandu-se ferestrele Brancoveanului si fumegand vetrele curtii si umbre de slujitori carand de la cuhnii tavale cu de toate pentru ospatul care era acolo, in sala spatariei cea cu peretii acoperiti de postav rosu si de covoare de Buchara si de arme de pret, ocolita de lavite de lemn sapate: "...si domnul au ramas cu boierii toti de au sazut la masa toata ziua pana noapte cu fealiuri de muzici, cu tunuri, precum este obiceiul domnitorilor..."Fie dar, caci bune naravuri avea, daca dadea la flamanzi cate saptezeci de soiuri de bucate osebite, basca vinuri si vinaturi din viile sale, macar ca era amarnic de fudul si nu lasa sa se stranga farfuriile de faianta, ori,mai adesea de argint, ci se adunau unele peste altele, stiva, sleite, de nu se mai vedeau la obraze cei ce mancau si-si treceau unul altuia pocalul de doua ocale cu care-nchina domnul si pe care-l goleau pe rand, cu sete batrana si vinovata.

Parea ca aievea, spuneam, gateau tiganii, goi pana la brau si asudati in dogoare,carnati de creier de vitel.Curatau creierul de ate si de cheaguri de sange si-l tineau in apa rece ca sa se faca alb si frumos, apoi il scoteau si-l tocau cu satarul, adaugandu-i sare, arpagic si piper rasnit, si-l prajeau cu mila in unt, ca sa se-ntareasca putin si sa-l poata taia in felii potrivite, pe care le rasuceau prinzand la mijloc tot creier, dar numai fiert si sarat. Iar carnatii acestia se tavaleau prin oua batute care legau, si prin pesmet de paine, si-i prajeau in untura de ramator, incinsa, pregatindu-le alaturi pat fierbinte de conopida sau spanac.

Ca le era truda degeaba bucatarilor, vrea sa ne incredinteze Antonio Maria del Chiaro - un italian pripasit pe la noi - care se plangea ca"bucatele sunt vesnic reci, din cauza ca se obisnuieste in Valahia ca cuhnia sa fie asezata intr-un colt al curtii,deci foarte departe de casa". Dealtfel, dupa Ion Ghica, nici n-ar fi putut sa fie altminteri, macar de-am sta si-am judeca bucataria insasi: "Intr-un colt al curtii se ridica un cos ca un obelisc, care se deschidea largindu-se ca o palnie intoarsa d-asupra unei bolte care acoperea tot edificiul; in mijloc, sub deschiderea cosului, era cotlonul de doi stanjeni de lung, in care se mistuia lemnele intregi, suspintecate, in care boul se putea pune intreg in frigare;de jur imprejur era mese, tarabe, cotloane de toate marimile si de toate gradele; deosebit de bucatarul cel mai mare, erau sapte-opt randasi, cari fiecare bucatarea pentru clasa la care era randuit".o fi fost, dar erau "mesele foarte imbelsugate", erau, cum sa nu fie, mai ales atunci cand se asterneau la iarba verde, intre tufe de iasomie si cantari de pasaret pestrit, in "frumoasa gradina de langa lac" - cum o gaseste La Motraye, ratacit si el din alte parti, la Mogosoaia.

Data: Joi, 2012-07-19, 2:12 PM | Mesaj # 269

Generalissimo

Grup: Administrators

Mesaje: 1785

Premii: 7

Reputaţie: 2

Stare: Offline

Eronimo Momolo, cunoscut noua mai degraba pentru mica sala de teatru pe care a injghebat-o din te miri ce si mai nimic, pamant valatucit si scandura, a fost mai inainte de toate bucatarul domnitorului Grigore Ghica, iar baiatul sau, "devenit repede cunoscut prin bunatatea mancarilor sale italo-orientale, printre care curcanul-tintirom (gentilom) era cel mai vestit" - matca din care s-a nascut Capsa de mai tarziu.Un alt italian, Fiorentino, venit in Bucuresti sa se capatuiasca, desi n-a avut norocul chior al altora, spunea ca"artistii sunt incantati de chipul cum sunt tratati. Nu trebuie sa nadajduiasca banchete si, mai putin, madrigale.Dar, odata ajunsi acasa, gasesc primirea cea mai calda si cea mai deschisa, o masa buna, pui de gaina de abia ucisi in curte cu lovituri de toiag, si potarnichi si iepuri cati vrei".Puii, mai ales,crescuti cu faina de porumb macinata mare si ciugulind firul troscotului,se intocmeau astfel: se goleau pe la tartita de maruntaiele de pe care se alegea untura galbena si parfumata, care topita avea limpezimea mierei din floare de camp cu trifoi si in ea se calea ceapa tocata, adaugandu-i pesmet alb muiat in lapte dulce. Ceapa si pesmetul se framantau cu cateva oua crude, cu marar, patrunjel si tarhon si cu galbenusuri tari si terciuite si se umpleau puii cu maiaua asta. Abia acum se dadeau la cuptor rasturnati pe spate, unsi cu untura si stropiti la fel pana ii patrundea focul moale si li se facea pielea cum ii coaja coacazei necoapte destul.Asa ceva puteai manca si-acasa pe parale mai putine, udand friptura cu alte vinuri, targuite dupa cum aratau instiintarile din jurnale:"La Cantorul de Aviz se afla de vandut vin ros de cel mai bun si mai negru din vestitul munte Adlerberg (dealul Vulturilor din Buda).

Bunatatea vinului se va recomanda de aceea celor ce vor cumpara si vor vedea puterea si energia lui, butelca are 3 sfanti".

In afara de ospataria lui Momolo, Giurescu mai pomeneste pe la 1858 si "restaurantul Fieschi unde se gaseau si mancaruri italienesti", asta neinsemnand cumva, ce naiba, ca un bors fierbinte de gaina cu tocmagei, aburind,nu se gasea si-acolo, fruntas intre zemurile gatite cu aluaturi alintate.Anume, se fierbea o gaina mai vaduva,desfacuta in bucati, pulpele si pieptul in doua, pana cand spumuia de cateva ori, apoi se arunca in oala si zarzavatul, ceapa veche de un an, morcovi, radacina de patrunjel. Alaturi se facea o coca de faina de grau din cea mai buna, oua multe, apa si sare dupa gustul fiecaruia si din ea se taiau tocmageii, moldoveneste - adica subtirei, ca unghia - si se-aruncau in oala, vorba aceea, "si m-arunca-ntre femei", ca sa aiba parte si ei de clocote. Borsul, fiert, se turna la urma.

Si tot atunci se-mpodobea si cu verdeata, ca o poarta de Florii cu matisori de salcie.Balsam...

Palcuri negre de corbi spurcau cerul mohorat al Bucurestilor; peste bordeiele scunde ale mahalalelor se lasase bolesnita. Domn in Muntenia era Voda Caragea. in acei ani, un calator - contele Auguste de Lagarde -povesteste ca l-a ospatat Grigore Brancoveanu cu o "masa a carei opulenta nu este egalata decat de lipsa de gust", caci pe atunci "mancarile in Tarile Romanesti incercau sa uneasca fainoasele dulci ale Orientului cu grasimile rusesti", dar ma gandesc ca acest pribeag a fost nedrept, caci bucataria pe care-o obisnuia acest mare boier nu putea sa se deosebeasca cine stie ce de cea a lui voda. Iar Caragea manca bine, nu se-ncurca.La ceasul pranzului poruncea ceausul:"- Si voi toti cari sunteti hotarati sa slujiti la masa Inaltimii sale, fiti gata!"Pe incapatoare tipsii de argint se infatisau bucatele, ce aveau cuhniile mai motat si mai chivernisit, incepand si sfarsind insa neaparat cu pilafurile de orez aduse de binistii - fii de evgheniti hotarati sa slujeasca astfel."Cuparii ii umpleau cupa cu vin, insa marele postelnic, chiar el, ii desfacea puii fripti". (Stefan Ionescu).Asa cum si Filimon ne incredinteaza,nu puteau lipsi stacojii, care fie ca erau intregi, rosu pe alb de boabe, fie ca se canoneau dupa cum urmeaza: se curatau cozile de la o cosnita de raci si se zvantau, se tavaleau apoi prin faina si se rumeneau bine in untdelemn ales, incins, si se potopeau apoi cu vin alb de Odobesti; peste racii acestia se mai turna, tot fierbinte, carnea zdrobita si trecuta prin sita a unor patlagele rosii, subtiata inca cu apa si ulei si aprinsa cu piper negru si cu boia de ardei iuti. Darnic, deasupra se storceau lamaile si ningea a voiosie frunza de patrunjel. Caragea isi mai clatea oleaca mainile lui frumoase, cu ghiuluri multe, intr-un vas cu apa parfumata de trandafiri, iar feciorii schimbau tava, si se-aratau dezveliti sub capace, intinsi pe faiante,calcanii facuti cu dichisul lor; se spalau ciupercile proaspete, si se marunteau ca sa se caleasca dupa asta, impreuna cu prazul taiat marisor, in untdelemn de Mitilene, pana cand se picura vinul rosu de Nicoresti, sange negru in bardaca, si mirodeniile. Pestii se-nabuseau in aceasta zeama clocotita atat cat sa se desfaca usor si sa le fumege carnea mirosuri rare ca o catuie arzand tamaie de la Athos. Si se caftaneau imprejur cu legume oparite in unt galben si-n branza topita, spre spaima papornitelor cu vin de Bistrita.Si iarasi urma cufundarea mainilor in apa rozalie...Spun cartile ca "in timpul ospatarii Domnitorul nu cerea nimic, deoarece toate trebuiau sa fie pregatite de mai inainte; chiar si painea se afla taiata in bucatele mici".Veneau la rand cafeaua si ciubucul, insotind serbeturile si "tot felul de zaharicale si cofeturi, castane fierte in zahar, lisa de chitra, praline, acadele". Iar targul se lasa linistii instiintat de tufecgii ca-i acum hodina fanariotului si nu-i iertat numanui s-o tulbure netrebnic.